Cred ca nu trebuie sa scriu lacrimos aici ca Europa trece printr-o criza mare in care somajul atinge o rata record. Despre asta scriu ziarele financiare si alte surse tematice, chiar daca subiectul este unul social. Somajul, de fapt, pune sub risc intregul proces financiar dintr-o tara: daca omul nu lucreaza, atunci nu are bani sa cumpere, daca omul nu cumpara, altul nu poate vinde, daca acel altul nu vinde, nu poate lua credite, daca nu ia credite, bancile falimenteaza, etc. Actualitatea privind somajul variaza de la tara la tara. Per ansamblu tot mai multi oameni in ultimul timp intre 15 si 74 ani cauta activ un loc de munca in decursul ultimelor patru saptamani pentru ca au nevoie de bani si sunt disponibili sa inceapa urgent orice fel de activitate. Acest tip de oameni apar tot mai des si mai multi in jurul meu: vecini, cunoscuti, apropiati, colegi, straini. Acest tip de oameni se gasesc atat in Belgia, Cehia, cat si in Romania, nu doar in Spania si Grecia unde zilnic pe la stiri se dau secvente de la demonstratiile tinerilor intrati in somaj.
Saptamana trecuta a fost disponibilizat inca un val de profesionisti din sectorul invatamantului din Polonia si Cehia. Asta dupa mai multe valuri in care statul a intrat de mai multi ani in marea misiune a marilor salvari de costuri. Pe langa cifre, statistici, eu stiu oameni care plang ca nu muncesc sau plang pentru ca muncesc pentru un salariu modic. Hai sa vedem si in Romania. Iata un caz simplu din viata. Pentru un job de junior pe o pozitie de marketing la o firma vestita au apelat timp de 30 de zile aproape 2000 de candidati, potrivit Bestjob. Doar acest mic fapt, observat pe o retea de socializare, demonstreaza disperarea si agonia tinerilor. Practic, este foarte ireal ca CV-ul tau alaturi de altele o mie noua sute nouazeci si noua sa fie analizat pana la urma de un departament de resurse umane si sa fie ales pentru o eventuala runda a doua. Nu cred ca fizic e posibil sa te uiti peste 2000 documente a cate minimum 2 pagini si sa-ti faci o impresie obiectiva despre profesionistul din spatele Cv-ului, oricat de harnic si motivat financair n-ar fi departamentul HR. Or, fara sa-i fac publicitate, e vorba de Pepsi. Cu toate acestea, lumea trimite CV-uri si spera. Lumea spera sa fie acel unicul, number one, din finalul procesului care sa intri in sistemul ordonat si popular si sa iasa din dezordinea personala si depresiva.
Doua mii de candidati pentru un singur loc de munca este un concurs mai ceva ca pe vremuri pentru o bursa la universitatea de stat. Competitia aduce doar oameni geniali pe scena, deci competitia este foaaaaarte buna. Din pacate, cu totii stim ca nu intotdeauna competitia a fost/este cu adevarat competitie si tot mai multi profesionisti raman dupa bord, in apele reci ale oceanului.
cu plastilina de vesti in mana si cu putin izium dulce-acriu de emotii fidele vad lumea ca si tine in 4D (incl. timpul): dimineti, nopti, soare, ploaie, orase, sate, bogatie, saracie, lucru, odihna, zambete, lacrimi, aparate electronice, note de plata, cafea, pizza, computere, pagini web si terabyte-uri de stiri. in acest carusel bizar dar necesar modelez si eu povestile mele sa fiu alaturi de tine "complice" la Marea Migrare a Omenirii pe Net (MMON). Plastilina mea e calda, gata de Iziumince...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu: