Evenimente cu emotii

Evenimente cu emotii
Pe dreapta si stanga gasesti de TOATE de la Multi si Diferiti, iar in mijloc IZIUMINCA mea modelata modest din PLASTILINA zilei cu experiente si experimente din tarile in care ma invart ca sa Te inspir si nu sa Te impresionez:

joi, 13 noiembrie 2014

Cercul patrat ( in foto: totul este facut din paharele de bere Starobrno)

Cum sa iasa ceva rotund din obiecte patrate? Cum sa iasa ceva altceva daca bagi cu totul ceva de altceva? In arta si geometrie totul e posibil. Si in politica maa totul e posibil. Si in Rusia mai totul e posibil. Eu reflectez insa la un destin biet de om care moare intr-o zi si gata. Negru. Ecran stins. Nu-i. Cat de rotunda i-a fost viata cu fel de fel de colturi coltoase si destabilizari petrecute stabil pe axa trairilor. Cati dintre oameni merg inainte ferm sau cu anxietate spre moarte si neant, traind calitativ eu-ul rotund sau materialul patrat "da ce va zice lumea"? Cate citate, indemnuri, intelepciuni si iluzia ca noi suntem un cineva a careia opinie conteaza sau a careia ureche aude omul pe care tot noi il glorificam sau il ignoram. Ah si oh pe moment. Ah si oh nu traiesc prezentul. Ah-ul si oh-ul sunt doar tactici de a te pune bine cu lumea glorioasa pe moment, care iti pare tie glorioasa bineinteles, cu speranta ca te vei anina de coada gloriei lor si vei sari peste ei inainte. In istorie raman oamenii cu povesti. Oamenii care au bagat mult eu in tot ce au facut si in toti cu care au interactionat. Oamenii care au povesti de spus, multe, calitative, dar nu au bagat eu-ul lor in sufletul altora raman pur si simplu niste... taceri. Istorii de omaeni sau oameni de istorie. Toti vrem sa lasam ceva in urma noastra. Eu zic sa masam memorii frumoase despre noi in oameni. Chiar daca toate vor fi intr-un final muribunde. In acelas cerc patrat si neaparat patat de cercuri.

miercuri, 12 noiembrie 2014

Klaus, cel mai roman neamt, versus Pontik, cea mai buna poanta romaneasca

De cand a aparut Ponta pe scena politica din tara, in familia mea a aparut un nou mod de a ne exprima nemultumirea unul fata de altul atunci cand ne pare ca cineva greseste sau ne greseste, un fel de sinonim cu "nesimtitule" sau "hai, lenesule", ne tachinam cam asa: ce esti Ponta sau ce ? ori hai ma nu fi Ponta! sau - esti un Ponta! (Asta deja cand e rau de tot). Si uite asa ne straduim sa fim cat mai buni si corecti sa nu cumva ne jignim in felul asta caci a devenit cea mai mare insulta si rusine daca o incasam.
Klaus. Exact e tipajul sotului meu - tace, face, intuieste in baza analizelor cognitive ce va fi si ii inspira pe altii sa ajunga mai sus ca el, mai utili ca el, mai buni ca el, mai realizati ca el. Neconditionat. Asa ii este misiunea, zic eu. Nu vrea mai mult pentru ca se multumeste cu ceea ce are, insa vrea mai mult pentru cei din jur, dragilor. Romania ii este tare draga lui Klaus (scuze ca vorbesc cu numele mic pentru ca imi place mult cum suna si se scrie mai repede). Deci, Klaus va avea grija de acea pe care o considera draga lui - Romania. Grija lui va fi grija fata de cineva cu care ai o relatie de lunga durata. As mai compara aici poate si un exemplu cu doi proprietari de case: unul - un proprietar de o casa care e ingrijita superficial, unde se face o reparatie pseudo-europeana pentru a o vinde de doua ori mai scump pe piata comerciala a imobilelor; altul - un proprietar de casa unde face reparatie capitala pentru el, calitativ, bine facut si nu are de gand sa-si vanda locul, va trai aici deci totul trebuie sa fie calitativ. Ghiciti care e Klaus si care e Pontik?
Si ultima idee - sensul comun, legea si faptele. Daca le suprapunem pe toate 3 si da un numitor comun atunci putem vorbi de o rezolutie si un management efectiv in toate situatiile. Klaus a punctat corect la inceputul si la urma primei dezbateri tv - in orice activitate de aceasta anvergura este un sistem si o procedura: formatul dezbaterii nu a fost transparent si nu i s-a comunicat, or toti au dreptul egal la informare, iar finalul dezbaterii nu poate fi decat cu un punct bold fara a-l mai retine in platou sau altul pe unul din candidati sa dea raspunsuri la intrebari. Klaus a punctat procedural corect! Daca are de gand sa fie corect in toate cum l-am vazut si auzit pai Romania are sanse mari sa fie inima Europei. Va spun eu un simplu cetatean care sunt in inima Europei si imi merge bine atat cat procedural corect am o relatie cu tara aceasta si tara aceasta are o relatie procedural corecta cu mine.
Un PS neimportant de important: In 2012 la presedentia Cehiei s-au batut un nobil neamt si un bolsevic ceh. Situatie cam similara. Multimea a preferat populismul cehului ca acum sa regrete, sa rada de propria alegere si sa planga de consecinte... Natiune scumpa, haideti sa invatam din greselile altora ca doar asa se spune ca vom progresa mai repede. Vad ca din greselile noastre tot invatam, invatam si invatam... si ce folos?

luni, 10 noiembrie 2014

Interventie chirurgicala la un spital de stat si la unul privat fara sa dam un ban

Noiembrie a insemnat pentru familia mea 2 interventii chirurgicale. Doua recomandari de catre specialisti dezinteresati sa aiba ceva din asta. Specialisti care doar isi propun sa isi faca meseria de doctor in ajutorul omului care sufera sau ar putea suferi mai grav intr-o buna zi, iar prin interventia lor de sfatuitor si meserias-ingeras aratand evidente benefice le-ar facilita viata oamenilor din jur si ar elimina suferinta lor. Spitalele au la dispozitie suportul omului simplu, de aceea omul aici este foarte respectat. Institutiile medicale au experienta, resurse si capacitate de a cerceta, progresa in domeniu si ajuta pe bune de aceea omul respecta sistemul. Totul in jur pentru om, inclusiv in medicina: organizat, explicat, documentat tot electronic, centralizat cu transmitere de date de la spital la clinica si medic de familie. Doi oameni s-au dat cam usor intr-o tara straina pe mana bisturiului. Planificat. Fara griji. Un pic emotii. Totusi cu incredere admirand sistemul acestei tari. Apropos, tara limba careia a fost asimilata aici de la zero si inca nu putem declara ca parintii o vorbesc bine. Cu toate acestea sistemul nu ne-a exclus, ba ne-a inclus si ne trateaza ca de-ai lor chiar daca pe alocuri vocabularul nostru este ca unul de copil. Doua spitale diferite: unul de stat, altul privat. Nu am platit nimic, inafara de parcare. 3 zile de spitalizare intr-un caz si 4 zile in alt caz. In ambele cazuri - nici un ban platit nimanui inafara sau inauntru, dinainte sau dupa. Nimic. Totul doar pentru ca suntem platitori ca toti cetatenii acestei tari a pachetului obligatoriu de impozite sociale. La negru, la plic asa ceva nu exista sau mai bine zis nu am auzit. Am ajuns sa fiu o mare apreciatoare a acestei politici de impartire a profitului cu statul pentru ca pe pielea mea simt ce dau din salariu vad vizibil ca mi se intoarce: drumuri bune, trasport public la ora fara intraziere, sistem medical util si uman, consultatii civice, etc. Dar sa revenim la spitalele unde doi straini s-au dat pe mana medicilor. Ambele spitale (in imagine) sunt impecabil de organizate, social, tehnic si gospodareste dotate si totul pentru oameni simpli, toti la un loc fie fermierul din Mikulov sau presedintele din Malostranska. Un tratament egal fara divizare dupa gen, sex, banarit si nepotism, natie, limba, simpatie fizica si ochi cocheti. In ambele cazuri pacientii au avut parte de mancare si grija as zice chiar ca la hotel, iar cel mai important de o curatenie si structura organizationala interna de nereprosat.
Pista rotunda din imagine de pe bloc ce se vede de la jumatatea cladirii este locul pentru elecopterele spitalului republican de urgenta care aduc si duc pacientii. Ca in filme. Foarte efectiv lucreaza sistemul medical in aceasta a doua mea patrie ce e doar la cateva tari distanta de noi. La fel a fost socialista candva. Tara asta a putut si poate face diferenta. De ce noi nu am putea? Pentru asta trebuie sa fim intai de toate martorii condamnarilor in masa a coruptilor care de 25 de ani se tin in scaune si in sistem. Ieri parintii lor, azi fiii. Ieri nasii, azi finii si tot asa. Nu cred ca nu avem parghii legale sa-i bagam la rece si sa inceapa sa infloreasca totul in jur si sa profite din asta nu cei de sus care sunt in slujba noastra ci toti noi - oamenii simpli si ordinari, onesti si muncitori, integri si iubitori de tara care prin votul nostru i-am angajat sa ne faca conditii de trai si tratament bune. Cat despre pacientii din luna noiembrie din familia mea - sunt sanatosi, zburda, muncesc si se bucura de viata si tratament bun.

vineri, 1 august 2014

Orasele rusesti iti amintesc cat de bine iti este acasa in Europa

Titlul este exact gandul dupa ce am vizitat 2 capitale rusesti: una actuala si alta cea istorica. Nu am nimic impotriva oamenilor de aici care par ca s-au straduit sa ma faca sa ma simt bine in deplasarea mea de lucru. Si totusi cu tot efortul lor pot sa spun sigur ca ceva nu-i asa cum pare a fi sau cum vor ei sa se arate. Ceva e stricat la mijlocul tortului fanfaros. Si asta vezi cu ochiul liber, cu urechea destupata si cu tot organismul. Un contrast mare intre lumea mea si lumea rusilor este ca ei nu isi dau seama ce e rau si ce e bine. Ceea ce pare normal pentru ei asta e anormal pentru mine. Imi venea mai mult sa rad isteric (chiar radeam cand ii auzeam cum se adresau unul la altul) decat sa plang. Plansul m-a apucat in ultima seara cand am vazut ca rusului pur si simplu nu-i place sa lucreze si nu-i suficient ca nu-i place da te incurca si pe tine sa lucrezi. Chiar se supara ca vrei sa lucrezi si sa nu mergi dupa planul lor de a te duce de nas si a umbla cu fofarlica. Am impresia ca am nimerit intr-o piesa cu un singur decor in care se schimba abil doar elocinta sau peste acelas decor obositor se adauga straturi de make-up kitchos pentru a fura atentia de la un discurs prea prefacator si fake.

Dintre lucrurile pe care le-as putea enumara scurt si clar despre cum e rusul si casa rusului fac parte urmatoarele: mare si urata daca nu e centrul orasului, murdara si galagioasa chiar si in centrul orasului, mai putin pe Krasnaya Ploshiad', rusii nu se tin de cuvant, vorbesc despre ei mult, nu-i intereseaza altii nici macar din politete, le lipseste spiritul auto-reflectiei, au conditii stranii in hotele de 5 stele, gen mini-barul incuiat sau trebuie sa lasi arvona, micul dejun nici nu ti-l propun pana nu intrebi, stai la coada in aceste locuri de lux, hotele de genul asta fara parcari, evacuari de masini la tone pentru ca nu este asigurata parcarea, in oras e chiar o mare problema cu parcarea, drumuri proaste, mancare fara prea bun gust ca sa zici asta e neam-neam, magazine imense prea multe, telefonia mobila si internetul controlat de autoritati se pare pentru ca prea vadit intarzie mesajele si accesul este prea restrictionat, oamenilor le place sa se jeluie, se scapa cu vorba afisand o ura fata de negri, fata de alte natiuni mai putin fata de cei de care depind financiar, te indeamna sa vezi stirile lor cand te roaga sa te informezi despre ceva, profita la maximum de om si/sau situatie fara pic de soveste parca sufera de un infantilism civic devotat, isi etaleaza puterea prin excursii pe la locurile de care se mandresc, dau multi bani pentru un ghid care sa-ti povesteasca cat e de mare si tare Nasha Russia cu istoriile ei mitomane grandioase, insa le e jale sau nu ii duce capul sa-ti ofere o sticla de apa in caldura de 36 de grade, daca stii rusa iti povestesc despre istoria lor de parca ar fi si istoria ta la mod firesc, la hotel auzin ca vorbesc rusa te tratau fara respect ca intre semeni iar vazand ca sunt cetatean roman imediat isi puneau o masca respectuoasa de servilism, etc

Stiu ca nu e bine sa faci concluzii si sa creezi stereotipuri despre intreaga natiune prin prisma situatiilor individuale si eu chiar nu fac stereotipuri si nu m-am grabit sa trag linie. Pur si simplu asta e si stiu ca nu am gresit cu aceasta descriere spontana esenta lucrurilor si a oamenilor din mama Rusiei masii lor..

Nu este ideala Europa dar tot e mai bine, cu mult mai bine in Europa. Ma intorc acasa si de asta nici nu iti imaginezi ce fericita sunt ca ma intorc in inima ta, draga mea Europa.