Experiment despre remedierea suferintei tale si a tarii

Generalizez ca exista 2 tipuri de suferinta in viata unui om si in viata unei tari. Prima suferinta e cea fizica: despre om - de la o migrena pana la grave accidente, iar despre un stat - de la pierderea unui teritoriu pana la vreo criza economica. A doua suferinta si de fapt cea mai cumplita este suferinta launtrica. Despre om - de la intamplari din viata nedorite si starea regasirii de sine pana la afectarea sau chiar pierderea unei fiinte dragi din viata. Despre un stat - de la pierderea identitatii pana la lipsa sau desertaciunea valorilor umane ce calauzesc per ansamblu o societate.

Multe s-au schimbat de la antichitate pana la modernizare, insa suferinta psihica, spirituala sau emotionala a ramas aceeasi. De ce? Pentru ca, indiferent daca vorbim de individualitate sau de o colectivitate, suferinta este ca o prapastie, un "gap" cum ar zice englezul, o discrepanta cum as zice eu intre ceea ce pretuim cu adevarat si ceea ce facem.

Ian fa si tu un experiment si vezi personal de la ce suferi si cat de mult suferi si apoi pe aceleasi criterii treci la suferinta tarii si observa cum se descurca statul in care locuiesti si statele din jur cu discrepanta dintre valori si actiuni/activitati intreprinse potrivit acelor valori conducatoare, fie Constitutie, legi, strategii de Guvern si Parlament, manifestele partidelor, etc. Ai inteles da? Cata diferenta este de la scris la facut, de la gandit la intreprins, de la declarat la crezut. Vei observa ca micsorarea sau largirea diametrului unei prapastii intre ceea ce pretuiesti ca om sau stat si ceea ce faci in realitate reprezinta gabaritul suferintei. Daca micsorezi aceasta prapastie, ceea ce gandesti este in concordanta cu ceea ce faci, e ca si cum cosi marginea unei rani ca ea sa se vindece mai repede.

Sa ma pun pe foc, am experimentat in primul rand cu mine si am vazut ca multe se trag din aceea ca nu imi fructific la maximum potentialul meu si ceea ce fac de multe ori nu este in concordanta cu valorile importante din viata mea. Am indraznit apoi sa experimentez si cu Republica Moldova. De unde se trage suferinta acestui drag teritoriu? Anume ca politicienii gandesc una si fac alta, sau se conduc dupa niste valori scrise insa faptele concrete arata altceva. Biserica, la fel, pretuieste una insa la confruntare cu realitatea nu se conduce dupa calauzirea sfintei scripturi, etc, etc. Poti si tu sa experimentezi mai departe si sa atribui aceasta legitate oricarei ramuri sau structuri ale societatii, precum si tie insuti. Am luat ca exemplu si tara in care locuiesc acum. Urmaresc demult miscarea masiva in capilarele acestei societati si constat ca ceea ce gandesc oamenii aici este si ceea ce fac. Inca nu pot sa pun semnul egal bineinteles, insa diametrul prapastiei intre ceea ce pretuieste societatea asta si ceea ce face este mult mai mic.

Perioada in ajun de Pasti si in timpul sfintelor sarbatori este poate cea mai elocventa perioada pentru metoda de observare. Aici oamenii nu alearga la Piata Centrala sa se calce in picioare pentru un kilogram de branza proaspata. Aici oamenii au o piata aranjata si curata in orice perioada a vremii, cu produse mereu proaspete in care chiar daca merg in ajun de Pasti deloc nu se simte ca e ajunul unei sarbatori. Deloc nu se vede aglomeratie in care sa te avanti ca intr-o lupta disperata dorindu-ti in gand mult succes si curaj sa-ti mearga azi la cumparaturi si in care sa-ti strici neaparat dispozitia ca cineva te trimite obligatoriu cu multa insistenta in Petrea Marinescu. Aici oamenii nu sunt religiosi tare, insa in transportul public ai sa vezi anunturi peste anunturi de la diferite lacase sfinte/biserici/ catedrale invitandu-te la slujba de Pasti, indicand ora si programul. Pot continua lista, insa nu imi propun asta acum. Am scris exemplele care mi-au venit la foc automat in gand. Ceea ce vreau este doar ca prin acest amatoresc si fulger experiment, mai ales la Pasti, sa ne punem pe ganduri in privinta prapastiei launtrice intre ceea ce pretuim, ceea ce declaram, si ceea ce intreprindem cu adevarat, fapt care ne intensifica suferinta, ca om si ca stat. Poate pentru asta si exista asa sarbatoare? Poate simbolismul sarbatorii, pe langa incontestabila tratare biblica, este si unul de remediere, drept leac, de a ne ajuta sa micsoram prapastia...

Ma plimb acum prin orasul insorit si vad in jur doar zambete trecande pe langa mine.

Vad panglici colorate pe copaci, vad oua de Pasti agatate si vad iepurasi dragalasi pe care omul i-a creat sa-si faca clipa mai fericita lui si celui din jur, cetateanului si tarii intregi, pentru ca omul face exact ceea ce gandeste, iar tara reprezinta ceea ce gandeste omul.

Aceste imagini sunt de la iarmarocul de Pasti dintr-un oras din Centrul Europei.

Paste Fericit iti doresc Tie, om drag, cu pasi tenaci inainte ca sa-ti micsoreze prapastia intre ceea ce gandesti si ceea ce faci! Paste Fericit, draga tara!