Am luat si eu in serios legea alaturi de cei 15 milioane de oameni

Azi am alergat cu limba scoasa la posta sa fiu un cetatean responsabil si fara datorii fata de statul ce deocamdata are grija de mine. Azi au alergat asa ca mine aproape toti vecinii, prietenii si colegii. Azi am vazut ca toata populatia este nu foarte, dar extrem de responsabila si a luat chiar in serios legea.

Sa nu te tin prea tare in suspans, azi a fost ultima zi a unui proiect mare in care a participat fiecare om - recensamantul general al populatiei. Hai sa-ti povestesc pe scurt cum si de ce s-au mobilizat cei mai mult de 15 milioane de oameni spre binele unei simple statistici.

Despre recensamant s-a vorbit in mass-media cu cap: s-a amintit cand a fost facut ultima data, de ce e nevoie de actualizat, care sunt consecintele unui astfel de proiect si ce instructiuni trebuie urmate.

Timp de o luna populatia a fost acostata cochet, aproape neobservabil, de cate un anunt nepretentios, video-clip foarte scurt aratand oameni pe care ii intalnesti zilnic pe strada spunand ca uite ei asteapta sa fie numarati, precum si emisiuni radio de discutii si iluminare.

Timp de 2 saptamani s-au distribuit formularele de catre comisarii proeictului. Fiecare locuitor a primit in posta o scrisoare in care a fost informat cand si la ce ora va batea la usa comisarul cu pricina. Daca urma sa nu fii acasa, formularul te astepta online sau la oficiul postal de langa casa. Din momentul in care comisarul ti-a lasat formularul, ce a constat in vreo 6 pagini de indeplinit, o instructie explicita cum sa faci formularul si un plic cu timbrul si adresa destinatara deja incluse, urmau inca 2 saptamani la dispozitie pentru gestionarea timpului tau astfel ca sa reusesti in una din orele tale sa te ocupi si de asta. Daca nu era clar, mai exista si linia fierbite pusa la dispozitie. Hai sa socotim impreuna cat a durat procesul: o luna + 2 saptamani + inca doua, deci fix doua luni exemplare. Nimeni nicaieri nu s-a grabit, nu s-a panicat, chiar daca cu trimisul am lasat mai toti pe ultima zi. Statul a avut rabdare, nu si-a dorit sa castige totul doar intr-o zi. A muncit mult inainte acelor doua luni vizibile, in timpul si dupa sa-si adune roadele dorite.

In formular erau fel de fel de intrebari, de la nume, nationalitate, ocupatie pana la cate minute iti ia ca sa ajungi pana la scoala sau servici. Intrebarile gen cate televizoare sau frigidere ai in casa au lipsit. La indeplinirea formularului nu s-au auzit cazuri de neintelegeri. O singura locuitoare din cei mai mult de 15 milioane a protestat, dar oricum a semnat formualrul si l-a trimis.

Biroul de statistica a anuntat ieri, cu o zi inainte de incheiere, ca deja o treime din populatie au preferat sa indeplineasca formularele pe internet. Altii, aproximativ un milion si jumatate, au avut posibilitatea sa le scaneze si sa le trimita mai departe online. Statistica a mai declarat ca deocamdata este foarte multumita de procesul de reintoarcere ale celor mai mult de 15 milioane de formulare distribuite. Toata lumea a indeplinit si a trimis constiincios formularele si asta pentru ca - atentie aici este esenta (!) - amenda de boicotare a recensamantului a fost stabilita, potrivit legii, de 500 euro.

Asadar, implicarea tuturor a fost motivata in primul rand de un scurt articol din lege cu privire la recensamantul populatiei pe care totusi nu stiu de ce toti l-au luat in serios :)

Photo: Comisarul responsabil pentru distribuirea formularelor pe la case, zambetul si badge-ul erau obligatorii.

Morala: Pentru a cere ceva unui cetatean si a-l obliga la ceva, statul trebuie sa-i ofere intai si intai toate conditiile favorabile pentru realizare.