Evenimente cu emotii

Evenimente cu emotii
Pe dreapta si stanga gasesti de TOATE de la Multi si Diferiti, iar in mijloc IZIUMINCA mea modelata modest din PLASTILINA zilei cu experiente si experimente din tarile in care ma invart ca sa Te inspir si nu sa Te impresionez:

miercuri, 28 august 2013

Anonimatul

cine? cine? cine este persoana care ar face o fapta buna comunitatii si ar sta in anonimat? Cine nu ar face spectacol si nu s-ar afisa? Da-mi te rog un nume? Cine ar darui neconditionat ceva ce poate face cel mai bine sau ar crea ceva doar pentru suflet si doar pentru placerea de a vedea oamenii din jur zambind? Cine nu vrea bani, faima si renume? Cine nu vrea camere tv deasupra capului? Epoca sfintilor a trecut. Mai mult, naivitatea mereu a fost un cusur. Marea majoritate a oamenilor nici nu ar intelege astazi de ce anonimatul unei fapte bune ar fi trebuit sa existe. Ba dimpotriva, anonimatul astazi devine o crima. Cine din preajma ta constientizeaza ca este important si nobil anonimatul unei fapte bune? Da, ne-am deprins sa vedem non-stop o societate jucand. O societate drept o scena unde are succes doar cel ce joaca mai bine sau, mai bine zis, mai mult. Sinceritatea, corectitudinea si cumsecadenia sunt un fel de killeri care nu cruta.

Se spune ca Shakespeare a fost un personaj fictiv - un tip care scria pentru a schimba constiinta societatii ce se afla in prospera degradare. Autorul a optat pentru anonimat. Dezvaluirea identitatii nu a fost o prioritate pentru el. Se spune ca era un domn modest. Facea parte din nobilime. Faima pieselor sale putea sa-i aduca o mult mai mare faima in societate. La ce bun? s-a intrebat enigmaticul nostru geniu. Iziuminka, de fapt, a constat in aceea ca personajul care a dat nastere la piese, ce intr-adevar au transformat societatea engleza si au dat nastere la cu totul alte valori, a preferat lumea sa se concentreze pe ceea ce este scris - pe esenta, si nu pe omul care povesteste. Rar astazi cadem in intelesul profund al lucrurilor. Des, insa, astazi analizam si judecam omul in sine, nu ce spune. Ceea ce spune - cui ii pasa? Sunt astazi o categorie de oameni care intra neintrebati in sufletele noastre, ne patroneaza vietile prin invadarea nechemata in casele noastre. O fac simplu - prin televizoare si internet. Noroc de omul care are alegere si mai poate controla frontiera personala, insa in tari mici cu putine posibilitati invazia oamenilor din categoria de mai sus e fenomenala - 100 de oameni influenti ai tarii la 3 milioane - suna bine. Numai ca la 10 milioane de cehi, bunaoara, nu prea am auzit facand-se asa clasamente. Daca facem un portret psihologic al acestor oameni invadatori cu siguranta nu am fi vrut sa le deschidem usa caselor noastre. Ne-ar puturosi aerul cu: prostie, orgoliu, aviditatea de putere si de bani, neincredere, lasitate, obraznicie. Dar asa, de pe ecrane, pagini de internet totul pare stralucitor si foarte bine! Intrebarea e alta totusi - de ce punem accent pe om si nu pe mesaj? Omul lucreaza mult astazi la imagine. Daca omul stie cum sa arunce cuvintele smechereste din gura, iar fapta si ce spune nu mai conteaza, fii sigur ca s-a asigurat pe zeci de generatii inainte de bunastarea sa. Astazi e mai usor ca niciodata sa te joci cu emotii si sensibilitati umane, sa minti, sa fii superficial, sa bagatalizez valori si in mod nerusinat sa iti faci reclama pe seama unor lucuri absolut ordinare. Epoca marketingului in arta, politica, literatura, business, organizatii non-guvernamentale isi atinge apogeul.

Am gasit, intamplator, un omulean care imi impartaseste viziunile, sau mai bine zis eu ii impartasesc viziunile. E un omulean celebru pentru mine dar anonim. Tare imi doresc sa nu se schimbe, sa ramana asa cum l-am cunoscut - naiv, modest si anonim. El face poezie zilnic pentru a aduce un zambet oamenilor intamplatori ca mine pe o pagina de internet. Are carte, are parte, insa ramane in umbra in sfintenia lui. Imi doresc o ploaie de oameni ca el. Imi doresc oamenii sa asculte si sa puna accent pe ceea ce se spune si pe fapte in primul rand. Atunci cand vom privi Omul asa "dezbracat" cum e, fara hainele pozitiei sale sociale, sunt convinsa, vom putea opri colapsul indobitocirii opiniei publice. Apoi e nevoie de un proces de dezdobitocire - asta inseamna cat mai multe fapte bune in anonimat. Prin dezdobitocire vom intari opinia publica, o vom cali in asa mod ca societatea, tara, lumea, pamantul sa produca valori ce ar ajuta sa ne concentram atentia asupra urmatoarelor fapte: cum sa traim mai multi ani, cum sa dispara anumite boli, cum e sa mori impacat, cum sa lasi copiilor mostenire rusinea si naivitatea, etc. Am scris acest text in 2011 cand l-am descoperit pe Iv cel Naiv. Intre timp, recunosc si enorma imi este fericirea, am mai intalnit sclipiri de Oameni in deficit pentru epoca data, oameni care au inteles ca aprecierea multora este conditionata, falsa, trecatoare, oameni care s-au maturizat frumos, oameni care raman oameni chiar daca pot face minuni cu degetul. Intr-un cuvant, acei oameni care nu se afiseaza - anonimii si sfintii zilelor noastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iti multumesc pentru comentariu: