La noi ninge de dimineata pana in seara. Ninge ca mereu si ca niciodata. La noi e cald si ninge. La ei e rece si nu ninge. Un mic accident pe drum cu o masina tare mare. Politia nu se intelege cu cine tine cand ninge: ba cu pietonii, ba cu soferii. Nu are timp sa-si dea seama daca ii place cand ninge sau nu. Ninsoarea asta e ca un oaspete nechemat, dar pe care stii ca il vei vedea numaidecat la usa in aceste zile. Ninge triumfator, dar totodata si cu vinovatie.
Si totusi e tare linistit cand ninge. Ninge si albul din jur ma arunca cu gandul la ingeri, la sfinti si intentii bune, la acte generoase. Mereu imi vine sa cant bucata asta din cantec: "Ninge sfant si pagan..." Oare la ce se gandeste un criminal atunci cand ninge?
Iata mai jos piesa ce parca isi are mereu ora ei fixa pe unda sufletului meu atunci cand ninge:
cu plastilina de vesti in mana si cu putin izium dulce-acriu de emotii fidele vad lumea ca si tine in 4D (incl. timpul): dimineti, nopti, soare, ploaie, orase, sate, bogatie, saracie, lucru, odihna, zambete, lacrimi, aparate electronice, note de plata, cafea, pizza, computere, pagini web si terabyte-uri de stiri. in acest carusel bizar dar necesar modelez si eu povestile mele sa fiu alaturi de tine "complice" la Marea Migrare a Omenirii pe Net (MMON). Plastilina mea e calda, gata de Iziumince...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu: