O iarna. Un Craciun. Un barbat si opt femei. Doua morti. Una falsa si alta reala. Mii de incalcituri de povesti colorate, machiate, chiar si cantate. Un film francez cu 8 actrite tare potrivite, dupa o adaptare a nuvelei "8 femei" de Robert Thomas, m-a distrat si m-a intristat in acelas timp. Iarasi despre viata si moarte. Iarasi despre justificari si prostie. Iarasi despre profund si simplu intr-o viata de om efemera. Imagineaza-ti ca viata ta este intruchiparea rolului principal al barbatului din aceasta piesa (fara de care piesa n-ar avea sens), a unui rol principal, dar de fapt tare secundar, nici macar ochii eroului important nu se vad bine.
Asa e si viata. Cand, de fapt, ne credem tare importanti, suntem in esenta niste secundari, iar normalitatea vietii este s-o traim asa secundar pana la capat, si orice clipa din asta secundara sa ne para o importanta norma de viata.
Un fragmentel dintr-un cantec din film pentru cei ce se lenevesc sa-l caute integral:
cu plastilina de vesti in mana si cu putin izium dulce-acriu de emotii fidele vad lumea ca si tine in 4D (incl. timpul): dimineti, nopti, soare, ploaie, orase, sate, bogatie, saracie, lucru, odihna, zambete, lacrimi, aparate electronice, note de plata, cafea, pizza, computere, pagini web si terabyte-uri de stiri. in acest carusel bizar dar necesar modelez si eu povestile mele sa fiu alaturi de tine "complice" la Marea Migrare a Omenirii pe Net (MMON). Plastilina mea e calda, gata de Iziumince...
Evenimente cu emotii

Pe dreapta si stanga gasesti de TOATE de la Multi si Diferiti, iar in mijloc IZIUMINCA mea modelata modest din PLASTILINA zilei cu experiente si experimente din tarile in care ma invart ca sa Te inspir si nu sa Te impresionez:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu: